Instabilitate :Adevar sau Minciuna ?

Credeam ca viata mea e simpla, dar in fiecare zi se intampla ceva. Nou. Ciudat, surprinzator, socant, imprevizibil...Dubios.
Sunt sociabila. Si ce e rau in asta ? Se spune ca nu e okay sa te aleaga anturajul pe tine ci sa-ti alegi tu anturajul [ Aceeasi valabilitate daca inlocuiesc "anturaj"cu "prieteni"].
Si faptul ca am ales sa redevin sociabila, nu stiu cat de bine sau rau ma face sa ma simt.
Probabil ca era o modalitate de a autotortura. Probabil ca imi place. Sau nu
Ideea e ca nu sunt in stare sa-mi analizez sentimentele..daca mai sunt..deoarece numai simt nimic.
Un simplu gol de fatada, O senzatie de neliniste si agitatie. Si presimtiri.
Nu sunt genul de fata superstitioasa si cu previziuni gen, dar azi am presimtiri.
Presimitire mai exact ..Ceea ce ma deruta este ca..Habar n-am daca este o presimtire de bine sau, dimpotriva..de rau.
Am inceput sa cred ca nimeni numai spune adevarul. De fapt, spun adevarul mintind. Sau se mint spunand adevarul ? Sau nu realizeaza care reprezinta adevarul si minciuna ? Daca sunt amandoua de fapt un intreg ?
Ma simt inconjurata de un ghem de minciuni, printre care ma confrunt sa vad un fir liber pe care sa-l urmez.
Unii oameni se simt bine mintind..Altii o fac de nevoie..Altii din ipocrizie..Altii..din confuzie ?! Paranoie ?! Íluzie ?! Ambitie ?! ..Nebunie ?! ...PROSTIE ?!
Revenind la subiectul "sociabilitate"..
Am cunoscut o persoana care in mod normal si logic, sau cel putin asa m-as fi mintit pana acum ca este, as fi refuzat sa o cunosc..Da da..Preconceptii. Numai noi, femeile, avem dileme de genul acesta, de teama si furie..din pricina careria viata mea a luat o intorsura neasteptata ..
Am renuntat sa am incredere..Sa ma prefac ca am ? Cand nu stiu daca pot avea in mine ?
Poate ca nu stiu ce vreau.. Dar stiu ce simt. Sau poate prea putin conteaza ce simt.
Mai vinde careva optimism ?


Descurca itele ghemului.